Răceala

Răceala este afecțiunea clasică de sezon care își face apariția odată cu sosirea primelor zile reci, și poate fi declanșată de schimbările bruște ale vremii.

Dar de ce ne îmbolnăvim mai des în timpul iernii? Există două motive principale: în primul rând, frigul încetinește mișcarea mucusului, care are rolul de a forma o barieră împotriva virusurilor; de asemenea, petrecem mai mult timp în medii închise și aglomerate, unde virusurile pot circula mai ușor. Astfel, sistemul nostru imunitar poate slăbi, mai ales dacă starea de sănătate nu este foarte bună sau organismul nostru este slăbit.

De fapt, răceala este o inflamație acută de origine virală care afectează în principal tractul respirator superior, nasul și gâtul. Răceala poate dura câteva zile sau chiar săptămâni și este foarte contagioasă. Aceasta se transmite în două moduri:

• pe calea aerului: virusul poate fi răspândit în aer de către persoana răcită prin stropii minusculi expulzați prin strănut și tuse.
• prin contact direct cu obiectele contaminate pe care le atingem în special cu mâinile în fiecare zi.

Răceala, o infecție foarte frecventă

În fiecare an, milioane de oameni sunt „victime” ale acestei afecțiuni nesuferite: se estimează că în Italia, în fiecare an, aproximativ 46% din populația în vârstă de peste 14 ani răcește. Conform datelor ISTAT, din cauza răcelii se pierd aproximativ 40.000 de ore de muncă și 20.000 de ore de școală, acest lucru implicând un cost social de aproximativ 250 de milioane de euro. Deși răceala este o afecțiune atât de frecventă, doar 55% din persoanele afectate o tratează.

Cei mai expuși la această afecțiune sunt:

• Copiii, mai ales cei care merg la grădiniță sau la școală, unde virusul se transmite ușor. Cei mici nu și-au dezvoltat încă anticorpii necesari pentru a se apăra împotriva numeroaselor virusuri care cauzează răceala. În primul an de viață, nou-născuții se îmbolnăvesc, în medie, de 8 ori. Pe măsura ce cresc, recidivele se diminuează, întrucât crește imunitatea împotriva virusurilor.
• Persoanele stresate: în aceste cazuri, glandele suprarenale eliberează anumite substanțe care reduc activitatea timusului, glanda responsabilă de apărarea organismului împotriva infecțiilor.
• Persoanele obosite din caza muncii în exces (sau foarte slăbite).

Cum se manifestă răceala?

După o perioadă de incubație de 4 până la 72 ore apare brusc: o senzație de prurit nazal și în gât, urmată de o serie de strănuturi. Dar mai jos prezentăm cele mai frecvente simptome clasice, ușor de recunoscut:

• nas înfundat
• strănut
• durere în gât
• secreție nazală
• stare generală de rău
• durere de cap.

Secrețiile nazale sunt apoase în primele zile, apoi pot deveni purulente. Uneori, se poate manifesta și tusea, deși nu este un simptom foarte frecvent. În cazul în care apare, de obicei durează până în a doua săptămână. Febra este rară.

Calitatea vieții se înrăutățește: pe timp de noapte nu putem dormi bine, respirația poate avea un miros neplăcut, ochii sunt lucioși, vocea este răgușită. Ne simțim mai obosiți și, uneori, este greu să ne concentrăm. Răceala durează în medie între 5 și 10 zile. În cazul în care durata de recuperare este mai mare de 2 săptămâni, simptomele ar putea avea alte cauze și atunci este necesar să ne adresam medicului. Un control medical ar trebui făcut atunci când răcim de mai mult de 5 ori pe an sau atunci când simptomele devin cronice.

Factori de risc

Anumite condiții de sănătate pot favoriza apariția răcelii, de exemplu, slăbirea organismului, prezența amigdalelor sau adenoidelor infectate sau mărite, care reduc capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor, reacțiile alergice localizate în gât și nas care reduc rezistența locală, alte boli ale mucoaselor tractului respirator superior. Responsabili de apariția răcelii sunt virusurile, microorganisme care, pentru a se reproduce, sunt forțate să intre în alte celule și să folosească sursele de energie ale acestora. Organismul se apără creând anticorpi care îl fac imun la posibile recidive. Dar, fiind schimbătoare, virusurile răcelii reușesc totuși să înșele mecanismele de apărare. Și astfel răceala continuă să se manifeste.

Virusurile sunt în număr de peste 200 și aparțin unor familii diferite. Cele mai frecvent responsabile de apariția răcelii sunt virusurile din familia Rhinovirus (de la grecescul „rhis” care înseamnă nas). Au fost identificate mai mult de 100 și reprezintă cauza a 30-50% dintre toate răcelile. Apoi, există virusuri care aparțin familiei Corononavirus, responsabile de 15-20% dintre răcelile manifestate la începutul și la sfârșitul iernii. Adenovirusurile și virusul sinciţial respirator pot provoca alte boli respiratorii severe. În schimb, virusurile coxsackie pot provoca răcelile de vară cu febră și tuse.

Complicații

Deși este vorba de o afecțiune ușoară, răceala nu ar trebui neglijată întrucât aceleași simptome pot fi cauzate și de alte patologii care ar putea necesita îngrijire medicală. În unele cazuri pot exista complicații.

Otită
Răceala poate provoca și otită, o inflamație care afectează urechea și este mai frecventă mai ales la copii și la persoanele care suferă adesea de dureri de gât sau polipi. Otita se poate prezenta cu durere la nivelul urechilor, diminuarea auzului, febră.

Sinuzită
Este una dintre cele mai frecvente complicații ale unei răceli. Aceasta constă într-o inflamare a mucoasei sinusurilor paranazale. Dacă mucoasele care îmbracă pereții interiori se inflamează, canalele se închid, aerul și secrețiile de mucus rămân închise înăuntru, bacteriile se înmulțesc, se formează puroi care apasă pe pereții sinusurilor provocând dureri puternice. La apăsarea cu degetul pe zonele din jurul nasului, se simte o senzație de durere, care se agravează atunci când ne aplecăm, ne întindem în pat sau tușim. Sinuzita se poate manifesta inclusiv prin tumefierea și înroșirea pleoapelor ochiului, alteori ea poate să apară cu dureri de cap frecvente și accese de tuse care apar mai ales în poziție culcată.

Alte complicații
În cazul persoanelor care suferă de boli cronice ale tractului respirator, după o răceală este posibil să apară o recurență a afectiunilor cronice. Persoanele cu astm și bronșită prezintă adesea o agravare a simptomelor respiratorii ca urmare a infecțiilor virale.

Cum să ameliorăm simptomele răcelii 

Cel mai bun mod de a ne proteja împotriva mai multor răceli este de a avea un sistem imunitar eficient. Obiceiurile de viață sănătoase și o alimentație adecvată pot ajuta la menținerea organismul în stare bună de sănătate. Primul sfat de urmat încă de la apariția primelor simptome este de a ne odihni, stând la căldură. Apoi, pentru a facilita respirația, se recomandă reglarea temperaturii și umidității mediului în care trăim, evitând un climat prea cald sau uscat, de exemplu aerisind frecvent, amplasând o tăviță cu apă sau un prosop umed pe calorifere. De asemenea să:

• bem multe lichide pentru a menține hidratarea corespunzătoare a corpului: atunci când suntem răciți transpirăm mai mult.
• consumăm alimentele ușoare, cât mai multe fructe și legume bogate în vitamina C, care întăresc sistemul imunitar
• efectăm inhalații cu substanțe balsamice dizolvate în apă fierbinte
• efectuăm gargare pentru a calma iritația gâtului
• suflăm des nasul, pentru a evita stagnarea prelungită a secrețiilor în nas și faringe
• evităm fumul de țigară întrucât slăbește sistemul imunitar
• nu neglijăm igiena personală; folosim apă călduță și încălzim încăperea înainte de face baie
• remediile bunicii sunt întotdeauna valabile; prin urmare, pentru a întări sistemul imunitar, putem bea o cană de lapte cald cu două lingurițe de miere.

Tratament

În mod normal, dispare așa cum a venit: de răceală ne vindecăm spontan. Cu toate acestea, pentru a atenua simptomele supărătoare putem recurge la utilizarea anumitor medicamente. Pentru a reduce congestia, se pot utiliza spray-uri sau picături nazale cu acțiune vasoconstrictoare, care reduc afluxul de sânge și reduc inflamația. Aceste medicamente trebuie utilizate cu precauție în caz de hipertensiune arterială, diabet și hipertiroidism; dacă simptomele persistă, sunt recomandate medicamentele antiinflamatorii (aspirină și paracetamol). În schimb, se recomandă să nu se administreze antihistaminice sau antibiotice: răceala nu este cauzată de bacterii, ci de virusuri. Dacă răceala se repetă prea des sau dacă de fiecare dată este însoțită de bronșită, otită sau sinuzită, este necesară atât combaterea episoadelor acute, precum și o prevenire adecvată, pentru a evita recidivele și complicațiile.

Având în vedere numărul mare de virusuri care pot cauza răceala, până acum a fost imposibilă prepararea unui vaccin.

Când să consultăm medicul?

Trebuie să consultăm medicul:

• în cazul în care simptomele nu se ameliorează după șapte până la zece zile
• în cazul în care infecția afectează sinusurile oaselor nazale sau ale celor frontale, bronhiile, traheea și urechea
• în cazul în care răceala se repetă foarte frecvent (mai mult de 5 ori) pe parcursul anului
• dacă apare febră mare (39°C). Febra ridicată, eventual asociată cu o oboseală puternică și dureri musculare, poate fi, de fapt, un semn de gripă sau altă infecție virală a tractului respirator superior
• dacă apare o durere de gât foarte puternică, care ar putea duce cu gândul la o amigdalită
• în cazul în care există o tuse care se agravează sau persistă mai mult de zece zile
• dacă pacientul are alte probleme respiratorii care s-au agravat odată cu răceala.

Cel mai simplu mod de a preveni o răceală este să ne spălăm mâinile des cu soluții dezinfectante după ce am intrat în contact cu o persoană bolnavă sau chiar după suflarea nasului. Este un remediu util pentru a preveni răspândirea întrucât rhinovirusurile sunt capabile să supraviețuiască aproximativ trei ore pe piele sau pe suprafața obiectelor contaminate. Se recomandă de asemenea să:

• nu vă atingeți ochii sau nasul mai ales după atingerea obiectelor „contaminate” (atinse la rândul lor de persoane răcite)
• evitați, pe cât posibil, să dați mâna cu o persoană răcită
• stați la distanță, dacă este posibil, de zonele aglomerate și închise întrucât acestea prezintă risc major de infecție consumați multe lichide.