Sănătate mintală

Header Sanatatea Mintala

Angajamentul Angelini

Povara afecțiunilor sănătății mintale este în creștere la nivel global, iar depresia majoră, tulburarea de dispoziție bipolară și schizofrenia se numără printre cele 10 cauze principale ale dizabilității la nivel mondial.  Tulburările psihice continuă să impună comunității o povară socială și economică enormă, ducând la mortalitate prematură, și afectând funcționarea și calitatea vieții atât a pacienților, cât și a familiilor acestora.

Numai în Europa, anual, aproape 40% din populație este diagnosticată sau raportează o afecțiune a sănătății mintale. Prin urmare, suportul medical în domeniul sănătății mintale este o prioritate care necesită un angajament deplin al mai multor părți interesate.1 

Angelini Pharma, în ultimii 50 de ani, a câștigat recunoașterea internațională pentru eforturile sale substanțiale de îmbunătățire a gestionării pacienților cu afecțiuni ale sănătății mintale și de combatere a stigmatului sănătății mintale.

Compania a jucat un rol de pionierat în dezvoltarea antidepresivelor și stabilizatorilor de dispoziție și a acceptat acum provocarea de a sprijini proiectarea de noi paradigme în îngrijirea pacienților, de la tratamente inovatoare la angajamentul față de societate.

Într-adevăr, sănătatea mintală rămâne o zonă neglijată, iar Angelini Pharma dorește să contribuie la schimbarea acestui fapt, nu numai prin cercetarea și dezvoltarea medicamentelor, ci și prin sprijinirea unor proiecte de înaltă calitate, cum ar fi HEADWAY 2023. Acest proiect, realizat la sfârșitul anului 2017 în colaborare cu Casa Europeană Ambrosetti, își propune să elaboreze un nou parcurs pentru sănătatea mintală, care să ofere o imagine de ansamblu globală asupra contextului sănătății mintale din Europa, concentrându-se atât pe dimensiunea socială, cât și pe cea economică. Obiectivul final este de a avansa paradigma de astăzi a gestionării și tratamentului bolilor mintale, astfel încât sistemele sociale și de sănătate din fiecare țară să poată garanta căi și asistență adecvate și eficiente și, în același timp, să promoveze o mai bună calitate a vieții pacienților și să încurajeze incluziunea socială legitimă. Se preconizează, de asemenea, că acest lucru va avea un impact puternic și pozitiv asupra familiilor.

Cea mai bună modalitate de a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor cu tulburări de sănătate mintală și de a combate stigmatizarea este furnizarea de informații corecte. În acest scop, Angelini Pharma a lansat www.HarmoniaMentis.ro, un nou site, un hub digital axat pe sănătatea mintală.

 

Referințe:

1. (Wittchen, H.U., et al. (2011) The size and burden of mental disorders and other disorders of the brain in Europe 2010. European Neuropsychopharmacology: The Journal of the European College of Neuropsychopharmacology, 21, 655–679.)

Sănătatea mintală - date cheie 

Tulburările psihice sunt în creștere în Europa

Tulburările psihice sunt provocarea de bază a sănătății secolului 21

  • Tulburările psihice1

    În fiecare an, aproape 4 din 10 persoane (38,2%) din totalul populației UE suferă de cel puțin una dintre tulburările psihice.

    Aceasta corespunde unei estimări de

    164,7 milioane de persoane

  • Distribuție

    Problemele de sănătate mintală sunt diferite în funcție de vârstă, sex și țări1.

    • Frecvențele relativ ridicate ale tulburărilor psihice frecvente, în special depresia non-psihotică și anxietatea, sunt asociate cu educația scăzută, dezavantaj material și șomaj.2
    • Persoanele cu statut socio-economic mai scăzut se confruntă cu tulburări psihice mai frecvente.2
  • Impactul asupra persoanelor afectate și asupra societății1

    Tulburările psihice au un impact mare asupra persoanelor afectate și asupra societății, iar povara poate fi împărțită în 4 domenii majore:

    • Pierderea calității vieții QoL
    • Stigmat asociat
    • Șomaj
    • Costuri directe și indirecte

Povara tulburărilor psihice în Uniunea Europeană

  • Cele mai frecvente tipuri de tulburări psihice4

    • Tulburări de anxietate (14%)
    • Tulburări ale dispoziției (7,8%), dominate de depresie majoră (6,9%)
    • Tulburări somatoforme (6,3%)
    • Dependența de alcool (3,4%) și dependența de opioide și canabis
    • Tulburări psihotice (1,2%) și alimentare
  • Diferențele dintre sexe1,4

    • Există diferențe clare în tipul tulburărilor psihice care afectează femeile față de bărbați.
    • Femeile au fost afectate în mod disproporționat de depresie, de două ori mai răspândită decât la bărbați.
    • Pentru bărbați, tulburările legate de consumul de alcool sunt cel mai mare factor care contribuie relativ la povara bolii din Europa.
  • Distribuția pe vârste2,3,4

    • Tulburările psihice încep adesea de la o vârstă relativ mică
    • Problemele de sănătate mintală sunt frecvente în rândul persoanelor în vârstă
    • Tulburarea de anxietate generalizată are cea mai mare prevalență în rândul celor cu vârsta ≥ 65
    • Demența afectează în medie 5% dintre persoanele peste 65 de ani și 20% dintre cei peste 80 de ani

Referinţe

  1. EU contribution to the World Mental Health Surveys Initiative (EU-WMH). The burden of mental disorders in the European Union. 
  2. Health & Consumer Protection Directorate-General. The state of mental health in the European Union. European Commission, 2004. Available online
  3. World Health Organization. Mental health and older adults. Available online
  4. Wittchen HU, Jacobi F, Rehm J, Gustavsson A, Svensson M, Jönsson B, et al. The size and burden of mental disorders and other disorders of the brain in Europe 2010. Eur Neuropsychopharmacol 2011;21(9):655-679.
mergi sus

Depresia

  • Definiție2

    • Depresia (tulburare depresivă majoră) este o tulburare de dispoziție comună, dar gravă.
    • Provoacă simptome severe care afectează modul în care o persoană se simte, gândește și se ocupă de activitățile zilnice, cum ar fi somnul, mâncarea sau munca.
  • Epidemiologia în Europa

    • Depresia este cel mai important factor care contribuie la povara bolilor mintale din Europa, atât în ceea ce privește anii de viață pierduți din cauza mortalității premature, cât și anii de viață pierduți din cauza vieții cu handicap.3
    • Depresia este mai răspândită în rândul femeilor și al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 40-591,3
  • Factori de risc

    • Nu se cunoaște cauza specifică a tulburării depresive majore.
    • Tulburarea depresivă majoră pare a fi un grup multifactorial și eterogen de tulburări care implică factori genetici și de mediu.1
  • Semne și simptome1

    • Majoritatea pacienților cu tulburare depresivă majoră prezintă un aspect normal.
    • La pacienții cu simptome mai severe, poate fi observată o scădere a îngrijirii și igienei, precum și o schimbare a greutății.
    • Printre criteriile pentru diagnosticarea unei tulburări depresive majore, cel puțin 5 din cele 9 simptome enumerate în Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburărilor Mintale Ediția a V-a (DSM-5) trebuie să fi fost prezente în aceeași perioadă de 2 săptămâni (și cel puțin una dintre simptome este fie starea de spirit deprimată, fie pierderea interesului sau a plăcerii)
    Principalele semne și simptome ale depresiei majore
    • Stare depresivă
    • Diminuarea interesului sau pierderea plăcerii în aproape toate activitățile (anhedonia)
    • Tulburări de somn (insomnie sau hipersomnie)
    • Oboseală sau pierderea energiei
    • Agitație sau întârziere psihomotorie
    • Sentimente de lipsă de valoare
    • Capacitate diminuată de gândire sau concentrare, indecizie
    • Schimbări semnificative de greutate sau tulburări ale apetitului
    • Gânduri recurente de moarte, idei suicidare recurente fără un plan specific sau o încercare de sinucidere sau un plan specific de sinucidere
  • Diagnostic

    • Testele de screening pentru depresie pot fi valoroase, cel mai utilizat fiind Chestionarul pentru sănătatea pacientului91.
      • Rezultatele obținute în urma utilizării oricărui screening al depresiei sau a unor scale de evaluare nu diagnostichează depresia și pot fi imperfecte în orice populație, în special la pacienții vârstnici.
    • Depresia este un diagnostic clinic, bazat pe istoric și constatări fizice.
      • Nu sunt disponibile teste de laborator de diagnostic pentru diagnosticarea tulburării depresive majore, dar studii de laborator concentrate pot fi utile pentru a exclude potențialele afecțiuni medicale care se pot prezenta ca tulburare depresivă majoră.1
    • Neuroimagistica poate ajuta la clarificarea naturii bolii neurologice care poate produce simptome psihiatrice.1
  • Management

    • În toate populațiile de pacienți, combinația de medicamente și psihoterapie oferă în general cel mai rapid și mai susținut răspuns.1
    • 70-80% dintre persoanele cu tulburare depresivă majoră pot realiza o reducere semnificativă a simptomelor cu un tratament adecvat.1

Referinţe

  1. Halverson JL, Bhalla RN, Moraille-Bhalla P, Andrew LB, Leonard RC. Depression. Available online
  2. National Institute of Mental Health. Depression. 2018. Available online
  3. Wittchen HU, Jacobi F, Rehm J, Gustavsson A, Svensson M, Jönsson B, Olesen J, et al. The size of burden of mental disorders and other disorders of the brain in Europe 2010. Eur Neuropsychopharmacol 2011;21(9):655-679
mergi sus

  1. Trazodona

    Trazodona este un medicament elaborat în anii '70 de laboratoarele de cercetare Angelini și reprezintă și în prezent o opțiune terapeutică pentru tratamentul tulburărilor depresive, cu sau fără componentă de anxietate.

  2. Mai multe despre depresie

    De-a lungul vieţii, ni se întâmplă tuturor să ne simţim trişti,descurajaţi, apatici sau să avem sentimente de vinovăție. Tristețea normală poate fi depășită, uneori este suficientă o iertare, o altă ocazie, un mic sprijin din partea celor apropiaţi. Depresia este altceva, însă.

  3. Memoria

    Dacă încercăm să ne întrebăm cine suntem, care este istoria noastră, cum am ajuns până aici, cum reuşim să citim și să utilizăm calculatorul și ce ne determină să căutăm informații, ne punem de fapt întrebări despre memorie, inteligență, învățare și motivație. Ce simțim atunci când ne punem aceste întrebări?

  4. Sănătatea mintală a vârstnicilor

    Creșterea treptată a speranței de viață a adus în prim plan aspecte legate de calitatea vieții, de bunăstarea și îngrijirea persoanelor în vârstă. Anii trec și pe lângă mai multă înțelepciune și experiență apar şi unele probleme şi boli. Dar ce este îmbătrânirea? Şi ce câştigăm odată cu ea? Şi ce pierdem odată cu ea?